Project Description

3 copii. Diferiti. Foarte diferiti. Bine, sa nu exagerez. Au si puncte comune, cum ar fi culoarea parului si… Atat! Doar culoarea parului, blond inchis, cu suvite aurii, vara. Cine ar fi crezut ca voi avea 3 copii, toti 3 blonzi? :)  
Unul a avut colici. Se linistea doar daca il plimbam  cu masina si adormea, sau daca il plimbam noaptea, in marsupiu, pe strazi, cate 2-3 ore. Decat sa planga, mai bine il plimbam. Celalalt a avut colici, dar nu i-a placut masina. Se linistea in brate. Atat. Noroc ca a trecut repede… Lady S nu a avut colici, am purtat-o aproape non stop in marsupiu si a dormit numai cu mine.
Lady S e foarte iubitoare, ultra feminina, ii plac florile, funditele, tutu-urile, ii place muzica, danseaza, picteaza toata ziua. Atat de mult picteaza, incat canapeaua mea alba e toata graffiti. Nu mai vorbesc de pereti, de mobila, de picioarele mele, de piciorusele ei… Ieri ma picta pe spate si ma pupa in acelasi timp, doar – doar nu ma prind :).  A, cel mai mare, 14 ani in mai putin de o luna, e foarte ganditor, pasionat de sport si de politica, visator, mamos. Acum prinde aripi si se desprinde, se revolta, se impune… „Mami, no offense, dar la 38 de ani, deja incepi sa gandesti cam ca un oldie…”  Hmmmm…  C, mijlociul, un agitat scump, topaind mereu, ahtiat dupa computere, smecherit si manipulator, pasionat de filme de actiune si super eroi. De mic a stiut ca pentru a obtine ce vrea trebuie sa zambeasca si sa isi puna „fata de dragalas”.
Toti sunt bucatica din mine si ii iubesc sufocant de mult… Exista prea mult cand e vorba de dragoste de mama? Ma intreb insa de ce dragostea aceasta enorma devine deseori foarte pretentioasa… De ce am asteptari atat de mari de la ei si uit uneori sa ii iau asa cum sunt, copii buni, iubitori, cu personalitatea lor, nu a mea. Cu vointa lor, cu preferintele lor, cu pasiunile lor, nu ale mele… Si tot uneori, cand ma gandesc ca in 4 ani pleaca la universitate, plang… Chiar se desprind? 
Probabil gandurile de mai sus sunt efectul cerului inorat si al picaturilor de ploaie care ating sacadat pervazul ferestrei mele…  Sa trecem la ceva mai luminos, delicios  :) Azi va propun o salata de quinoa cu sparanghel, o reteta foarte usoara si ultra rapida, satioasa, mustind de sanatate. Nu degeaba quinoa era atat de pretioasa pentru Incasi. Sa vedem, pe scurt, de ce va recomand aceasta salata: quinoa e o excelenta sursa de proteina completa, fibre, fier, magneziu, vitamina B2, mangan etc, iar sparanghelul e bogat in vitamina B  si K.
 
 

Salata de quinoa cu sparanghel

Ingrediente

  • 1 cana quinoa (bine spalata in apa rece si scursa)
  • 2 cani apa rece
  • 1 legatura sparanghel verde (curatat de codite; se rup coditele din locul in care sunt mai rigide)
  • 4 ridichi rosii (taiate felii subtiri)
  • 3 lg seminte de pin
  • 5-6 rosii cherry
  • 1 legatura marar verde (tocat marunt)
  • coaja fin rasa si sucul proaspat stors al unei lamai
  • ulei de masline
  • sare de Himalaya, piper proaspat macinat

Mod de preparare

Fierbem 1 cana de quinoa in 2 cani de apa timp de 15 minute, apoi stingem focul si mai lasam sa stea in vas, cu capac, inca 5 minute.
Punem apa la fiert intr-un vas putin adanc, cand clocoteste adaugam putin ulei de masline apoi incepem sa fierbem sparanghelul, maxim 2 minute. fierbem doar 3-4 bucati o data, apoi il luam cu sita si il punem intr-un castron. Repetam pasii.
Taiem rondele subtiri ridichiile, sparanghelul. Taiem marunt mararul. Taiem rosiile cherry in 4.
Amestecam quinoa, sparanghelul, rosiile, ridichiile, mararul, coaja de lamaie, uleiul de masline (dupa gust), sucul de lamaie, asezonam si presaram cu semintele de pin. Servim imediat. Pofta buna!
 
 

SaveSave