Pe-un picior de plai, pe-o gura de rai… Sant, Nasaud

Trecand de Jidovita din scrierile lui Rebreanu, mai departe prin Nasaud, Sangeorz, apoi  Maieru („Cuibul visurilor”, dupa spusele lui Rebreanu), ajungi in comuna Sant, un  loc minunat, magic, leagan de traditie. Acest loc mi-a devenit tare drag si de fiecare data astept cu nerabdare sa revenim…
Pentru prima data am vizitat Santul in urma cu  12 ani si am  fost fascinata. Am fost fermecata de frumusetea deplina a muntilor, de calmul padurilor, de susurul Somesului, dar si de oamenii minunati, primitori, mereu cu zambetul pe buze si o poveste de spus… Ne-am imbracat in costume populare si am cantat, am dansat si am baut jinars…  Iubesc faptul ca au stiut sa-si pastreze traditiile si sunt mandri ca sunt santeni, oameni hatri si gospodari. „Suntem romani. Asa ne-om petrece…”, ne-a spus un prieten.
 
 
Casa parinteasca
Casa parinteasca
Minunate motive traditionale
Cata  migala …
Flori, culoare
Casa din Sant
Muntii Rodna, Varful Ineu, Benesul, Ineutul, Rotunda, Varful Omului, Cucureasa si Cornu incadreaza comuna Sant, creand un spatiu de vis, o vale inconjurata de culmi domoale si strabatuta de Somesul Mare.
Daca ai timp sa umbli pe dealurile si muntii din jur, ai putea vizita Pasul Rotunda, Varful Ineu, Pestera din Valea Cobaselului, Lacul Lala, Valea Blaznei, Saua cu Lac, samd.
Muntii
Desprinsi dintr-o poveste
Sant, Nasaud
Din aceasta comuna au plecat in toate colturile lumii oameni de valoare, doctori, pictori, chimisti, poeti… In vremuri grele, parintii faceau drumuri lungi cu merinde pentru a tine copiii in internate, pentru a-i ajuta sa-si creeze un viitor. Viata culturala era infloritoare. Chiar si acum, de cate ori se reintalnesc, ei canta si recita poezii… E o incantare sa-i cunosti pe santeni… Sant, Nasaud, povestea unei familii…
 
Povestea unei familii
Povestea unei familii
Povestea unei familii
Printre bunatatile culinare din Sant, favoritele noastre sunt  laptele acru cu mamaliga, casul framantat, balmosul, ciorba de salate. De data aceasta am descoperit si o zeama de leurda fantastica. Delicioasa placinta cu urda se prepara din aluat de cozonac. Minunata…
 
Lapte acru
Zeama de leurda
Placinta cu urda; aluatul este de cozonac. Placinta se topeste in gura…
Oamenii de aici sunt gospodari desavarsiti. Pe langa case si gradini  perfect pastrate, au reusit sa construiasca pensiuni (apeland si la fonduri europene !!!), sa modernizeze  stane de oi, etc.
Am stat la Pensiunea Teodora, un loc minunat situat in Valea Mare, langa Somes. Intr-un stil rustic fara cusur, cu gazde minunate, mereu cu zambetul pe buze, mancare de vis (am luat reteta de balmos si zeama de leurda :))), acest loc a fost o incantare. Micul dejun afara, chiar langa izvor, a fost cel mai bun inceput de zi…
 
Micul dejun la Pensiunea Teodora din Valea Mare, Sant. Masa din lemn masiv este chiar langa izvor.
Izvoul cu apa rece si buna
Cas, urda, sunca, gusa (slaninuta afumata, cu usturoi), carnat afumat. Totul din Sant.
Legume
Salata de vinete cu ceapa
Dulceata de afine
Pensiunea Teodora
Pensiunea Teodora
Camere mari, decorate cu gust intr-un stil rustic perfect
Atentia pentru detalii…
„Simt o bucurie imensă că trăiesc. Mi-e drag soarele care-i lumea însăşi…Dar o înfiorare mă cuprinde. Unde sunt?” (Rebreanu)
Acasa …

6 Comments

  1. o deosebita placere sa vezi asa ceva . Natura curata, constructii curate din traditie lasate . Multumesc Delicioasa ca ne-ai dat ceva frumos si romanesc. Ceva poze cu pensiunea , mai ai?

  2. Multumesc pentru acest frumos si incurajator mesaj. Mai am cateva foto. In curand postez reteta de Balmos alla Pensiunea Teodora si mai postez cateva fotografii 🙂
    O seara buna!

  3. Sabau George

    si eu sunt un pasionat al poeziilor, frumos blog 😀

  4. Buna Beatrice,

    am gasit bloggul tau cautand reteta de tarte cu fructe…ma intereseaza retetele raw, iar pe site-ul tau am gasit exacz ce imi trebuie.
    Iubesc quinoa si tot ceea ce folosesti in retetele tale, exact asa gatesc si eu insa mereu am nevoie de inspiratie – te-am gasit si ma bucur!

    Ce ma bucura si mai tare este acest articol despre tinutul Nasaudului (nascuta in Nasaud, copilarit in Valea Mare/Sant)…mi s-a facut un dor de casa bunicilor…am batut la picior toate vaile si colinele mentionate de tine si este totul fabulos, intr-adevar!

    O sa revin des pe paginile blogului tau!
    O zi frumoasa alaturi de minunatiile de copii,

    Oana

  5. Mare bucurie mi-a adus comentariul tau, Oana. Mie imi e dor de Sant, Nasaud. De 2 ani nu am ajuns acolo. Poate in vara aceasta… Te astept cu drag pe blog sa mai povestim 🙂 O zi frumoasa si senina! Beatrice 🙂

  6. iurie surila

    ce asemanare cu interiorul caselor din satele Basarabiei…aproape aceleasi covoare, perne, broderii… icrustrari in lemn…..Moscalu nu a putut sa ne distruga, nu am acceptat ,,matrioshka,,…am rezistat!!!

Lasă un răspuns